Trebuie sa spunem, cu mandrie, ca am fost printre putinii care merg in Insula Pastelui si printre fooooaaaarte putinii romani care au ajuns acolo.
Daca nu eram noi se daramau Moaii. :)
Dupa 6 ore de zbor iata-ne in mijlocul Pacificului.
Paradisul : apa verde, pietrele negre , pamantul rosu si cerul albastru.
La aeroport aveai o primire in stil polinezian. - ghirlande de flori la gat.
Insula Pastelui nu e o insula turistica in adevaratul sens al cuvantului. Nu te duci acolo pt mare, soare si plaja. Aici vin turistii pasionati de istorie si legende, intr-o calatorie de cunoastere, pt a afla secretele statuilor.
De aceea insula si-a pastrat aerul natural, bastinasii nu sunt nesimtiti ce vor sa profite de turisti ,iar preturile nu sunt exagerat de mari.
Insula are doar un oras - Hanga Roa - cu 3800 de locuitori si caini vagabonzi in cautare de stapan.
Ne-am inchiriat un scuter si am pormit . Pe insula sunt doar 2 drumuri.
...si doar 2 plaje cu nisip.
Plaja mare - Anakena Beach - are moai cu caciulite rosii
Plaja mare - Anakena Beach - are moai cu caciulite rosii
Plaja mica - Ovahe - e chiar mica , pustie si ascunsa intre pietre.
La apus si la rasarit ,era un adevarat pelerinaj la Moai.
Caii si vacile umblau libere peste tot. Nu sunt in grija nimanui ,sau asa pare. Poate de aceea peste tot miroase a hoit.
Rano -Raraku - fabrica de moai.
Pana acum cateva zeci de ani insula nu a avut nici un copac
dar au inceput sa planteze palmieri si eucalipt. Frunza de eucalipt.
Am avut 6 zile de lalaiala si lafaiala. N-am fost niste turisti grabiti ,am simtit cum e viata acolo. Am fi putut merge chiar la masaj la cel mai tare salon din oras. :)
Fiecare zi se termina cu o baie in ocean...
si un cocktail exotic la o terasa pe plaja.
Rapa Nui (insula Pastelui) e o insula triunghiulara cu cate un vulcan in fiecare colt.
Vulcanul Orongo , inactiv de mii de ani ,2500 de metri adancime e acum plin cu apa si matasea broastei.
Vulcanul Orongo , inactiv de mii de ani ,2500 de metri adancime e acum plin cu apa si matasea broastei.
Bastinasii aveau parul lung,umblau pe cai, sa impresioneze turistele americane,
iar ele aveau flori in par cum vezi in filme sau in picturi.
iar ele aveau flori in par cum vezi in filme sau in picturi.
De fapt, nu erau cine stie ce, nici ei nici ele : ei mici si slabi, ele grasute si pitice. Asta pana se imbracau in haine traditionale si se vopseau pe fata. Atunci isi regaseau originea si identitatea.
Ultima zi ne-am pastrat-o pt plaja si pt o ultima vizita la fabrica de moai.
Cu plaja am avut ghinion - a fost singura zi cand a fost innorat si a plouat.
Dar cu moaii am fost chiar norocoasa, reusind sa fentez un paznic si sa pun mana pe una dintre statui.
Mi-ar fi placut sa iau cu mine si niste nisip, dar mi l-au confiscat la vama - patrimoniu national- asa ca m-am multumit cu niste pietre vulcanice si cu urmele lasate in nisipul aproape rosu de pe Anakena Beach.
Mai multe poze din Insula Pastelui aici >>> http://silvialys.blogspot.com/2009/03/chile-2009-insula-pastelui.html
Cu plaja am avut ghinion - a fost singura zi cand a fost innorat si a plouat.
Dar cu moaii am fost chiar norocoasa, reusind sa fentez un paznic si sa pun mana pe una dintre statui.
Mi-ar fi placut sa iau cu mine si niste nisip, dar mi l-au confiscat la vama - patrimoniu national- asa ca m-am multumit cu niste pietre vulcanice si cu urmele lasate in nisipul aproape rosu de pe Anakena Beach.
Mai multe poze din Insula Pastelui aici >>> http://silvialys.blogspot.com/2009/03/chile-2009-insula-pastelui.html